Ajută accesibilitatea web la SEO? Ce arată dovezile

Echipele de marketing aud des că accesibilitatea este „excelentă pentru SEO”, uneori cu un procent spus cu multă siguranță. Adevărul este mai modest și mai util. O parte din măsurile de accesibilitate ajută motoarele de căutare, pentru că le oferă text și structură mai clare. Multe altele nu ating deloc clasamentul. Iată ce spune de fapt Google, unde suprapunerea este reală și cum argumentați investiția fără să exagerați.

Este accesibilitatea un factor de clasare la Google?

Nu direct. Într-o sesiune Search Central office hours din martie 2022, John Mueller de la Google a spus că accesibilitatea „nu este ceva ce am prelua și am folosi ca factor direct de clasare”, adăugând totuși că site-urile pe care oamenii nu le pot folosi nu sunt recomandate. Nu am găsit o declarație ulterioară a Google care să spună altceva, așa că tratați cu prudență afirmațiile de tipul „accesibilitatea urcă site-ul în clasament”.

Explicația lui, așa cum a fost relatată, a fost că Google nu are cum să cuantifice accesibilitatea și să compare un site cu altul. Merită să vă amintiți asta când un furnizor vă arată un grafic cu poziții care urcă după o „reparație de accesibilitate”. Clasamentele se mișcă din multe motive, iar un grafic „înainte și după” de la un singur site dovedește foarte puțin.

Ce practici de accesibilitate ajută și căutarea?

În principal cele care transformă sensul în text și structură. Textul alternativ descriptiv, textul real în locul textului inclus în imagini, titlurile clare ale paginilor, titlurile logice din conținut, textul descriptiv al linkurilor și transcrierile îi ajută pe utilizatorii de cititoare de ecran și le dau și motoarelor de căutare ceva de citit. Documentația Google recomandă fiecare dintre ele, din propriile motive.

Observați ce cere Google: un text alternativ care descrie imaginea, nu unul scris pentru clasament. Pentru fotografia unui produs, „Botină din piele roșie, cu fermoar lateral” îi folosește la fel de bine unui utilizator de cititor de ecran și lui Google Images, iar „botine botine ieftine cele mai bune botine” nu îi folosește niciunuia. Și totuși, analiza WebAIM Million 2026 (se deschide într-o filă nouă) a găsit text alternativ lipsă pe 53,1% din primele un milion de pagini principale.

Ce măsuri de accesibilitate nu ajută deloc la SEO?

Destul de multe, și e în regulă. Accesul de la tastatură, focalizarea vizibilă, contrastul culorilor, mesajele de eroare clare în formulare, controlul animațiilor și atributul lang contează mult pentru vizitatorii cu dizabilități, dar nu îi dau lui Google nimic nou de clasat. Google spune chiar că ignoră informațiile de limbă din cod, precum atributele lang, atunci când stabilește limba unei pagini.

Atributul lang este cel mai clar exemplu. Îi spune cititorului de ecran ce pronunție să folosească, iar WCAG îl cere la nivelul A. Însă ghidul Google pentru site-urile multilingve (se deschide într-o filă nouă) este explicit: „Nu folosim nicio informație despre limbă la nivel de cod, precum atributele lang”. Setați-l oricum. WebAIM a constatat că lipsește pe 13,5% dintre paginile principale.

Aceasta este limita onestă a argumentului SEO. Dacă justificați accesibilitatea doar prin căutare, veți repara textul alternativ și veți lăsa capcana de tastatură din pagina de finalizare a comenzii, adică exact bariera care oprește o vânzare. Un utilizator de cititor de ecran care nu poate ajunge la „Plasează comanda” înseamnă o comandă pierdută, oricare ar fi poziția dumneavoastră în clasament.

Vă ajută accesibilitatea să apăreți în răspunsurile AI?

Indirect, la fel cum ajută căutarea. Google spune că nu există „cerințe suplimentare” pentru a apărea în AI Overviews sau AI Mode și că nu trebuie adăugate date structurate (schema) speciale. Ajută conținutul pe care o mașină îl poate citi fără probleme, precum textul real, titlurile clare, linkurile descriptive și alternativele text, adică exact ce le trebuie și tehnologiilor asistive.

Ghidul Google pentru funcțiile sale de AI generativ (se deschide într-o filă nouă) spune că optimizarea pentru ele „înseamnă optimizare pentru experiența de căutare, deci tot SEO”. Ghidul e relaxat în privința marcajului: HTML-ul perfect semantic nu este obligatoriu, spune el, pentru că Google poate înțelege și paginile dezordonate. Cei care nu se descurcă întotdeauna cu paginile dezordonate sunt utilizatorii de cititoare de ecran, motiv pentru care Google numește în continuare HTML-ul semantic o idee bună.

Un exemplu practic: un restaurant care își publică meniul doar ca PDF scanat îl face imposibil de citit pentru un cititor de ecran și greu de citat pentru orice mașină. Același meniu, ca pagină web, cu titluri pentru aperitive și feluri principale și cu alergenii scriși explicit, funcționează la fel de bine pentru clienți, pentru tehnologiile asistive și pentru motoarele de răspuns.

Un lucru care nu ajută aici este un widget de accesibilitate, inclusiv al nostru. El schimbă aspectul paginii pentru vizitatorul care îl deschide, nu HTML-ul pe care îl citesc crawlerele, așa că nu face nimic pentru clasament sau pentru citările din răspunsurile AI. Articolul nostru despre dacă widgeturile sunt suficiente explică ce pot și ce nu pot face.

Despre câți clienți potențiali vorbim?

Mai mulți decât presupun majoritatea planurilor de afaceri. Organizația Mondială a Sănătății (se deschide într-o filă nouă) estimează că 1,3 miliarde de oameni, aproximativ unul din șase, trăiesc cu o dizabilitate semnificativă. În UE, Eurostat (se deschide într-o filă nouă) a constatat că 23,9% dintre persoanele de 16 ani și peste au declarat în 2024 o limitare de activitate de lungă durată.

Proporția crește abrupt cu vârsta, de la 7,1% la persoanele de 16-24 de ani la 72,3% la cele de 85 de ani și peste, potrivit acelorași date Eurostat. Mulți dintre acești clienți nu s-ar descrie niciodată ca persoane cu dizabilități. Măresc pagina, activează subtitrările sau renunță la o finalizare a comenzii complicată și cumpără din altă parte. Ghidul nostru despre cum folosesc persoanele cu dizabilități internetul arată cum se vede asta în practică.

Ce se întâmplă când clienții cu dizabilități se lovesc de bariere?

Mulți pleacă fără să vă spună. În sondajul britanic Click-Away Pound (2019), 69% dintre cumpărătorii online cu dizabilități au spus că părăsesc site-urile pe care le găsesc greu de folosit și doar 8% dintre cei care întâmpină dificultăți îl contactează pe proprietarul site-ului. Autorii au estimat la 17,1 miliarde de lire sterline pe an cheltuielile online pierdute în Regatul Unit.

Tratați aceste cifre ca indicatori, nu ca dimensiune a pieței. A fost un sondaj online, cu persoane care au ales să participe, prezentat de AbilityNet (se deschide într-o filă nouă) în februarie 2020, iar suma de 17,1 miliarde de lire este o estimare a autorilor. Este și cea mai cunoscută cifră de acest tip, ceea ce e un motiv în plus să o citați cu grijă, nu cu surle și trâmbițe.

Tăcerea este cea care ar trebui să-l îngrijoreze pe un marketer. Statisticile vor arăta un coș abandonat, nu și motivul. Un cumpărător care nu poate folosi selectorul de mărimi de la tastatură arată pur și simplu ca o vizită încheiată după o singură pagină.

Dar riscul juridic, privit ca un cost pentru afacere?

Este real, dar nu este cel mai bun motiv și e ușor de exagerat. În UE, Actul european privind accesibilitatea (se deschide într-o filă nouă) se aplică din 28 iunie 2025 comerțului electronic și altor servicii pentru consumatori, cu sancțiuni stabilite de fiecare țară. Microîntreprinderile care furnizează servicii, cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri sau un bilanț de cel mult 2 milioane de euro, sunt exceptate.

Ghidul nostru despre Actul european privind accesibilitatea explică cine intră sub incidența lui și ce amenzi poate da fiecare țară. Am prefera totuși să nu investiți în accesibilitate de frică. Când reparați pagina de finalizare a comenzii pentru că v-ar putea scrie o autoritate, de obicei faceți minimul. Când o reparați pentru că pleacă clienții, obțineți o finalizare a comenzii mai bună.

Cum măsurați impactul muncii pentru accesibilitate?

Măsurați parcursurile pe care le-ați reparat, nu pozițiile în clasament. Urmăriți finalizarea sarcinilor și conversia pe șabloanele modificate, solicitările către suport de tipul „nu mă pot autentifica” sau „nu pot plăti” și rata erorilor în formulare. Și indicatorii de căutare se pot mișca, dar se mișcă din multe motive, așa că nu le dați rolul principal.

1. Notați punctul de plecare. Înainte să schimbați ceva, notați conversia la finalizarea comenzii, la înscriere și în formularele de contact, rata erorilor în formulare și tichetele de suport care menționează probleme de acces.
2. Testați parcursul. Rulați un verificator automat și câteva verificări manuale pe aceleași șabloane. Ghidul nostru despre cum testați accesibilitatea site-ului înseamnă aproximativ 15 minute de lucru manual.
3. Reparați, apoi comparați lucruri comparabile: aceleași șabloane, aceeași perioadă a anului, ideal aceleași surse de trafic.
4. Tratați indicatorii de căutare ca pe un beneficiu colateral. Afișările în căutarea de imagini după o curățenie a textelor alternative sau rata de clic după rescrierea titlurilor paginilor sunt lucruri care merită urmărite. O schimbare de poziție o săptămână mai târziu nu dovedește nimic, luată singură.
5. Întrebați oamenii. O sesiune scurtă cu un utilizator de cititor de ecran sau cu cineva care folosește doar tastatura vă va arăta probleme pe care niciun tablou de bord nu le arată.

Dacă aveți nevoie de o singură frază pentru conducere: munca pentru accesibilitate nu vă aduce poziții mai bune în clasament, dar unele fac paginile mai ușor de citit pentru oameni și pentru mașini, iar restul le face clienților mai ușor să vă plătească.